pasionat de hãrþi

am fost tot timpul. mai ales de prin liceu, pana am dat la facultate si m’am apucat de harti cu drumuri si poduri. nu’mi permiteam sa’mi cumpar una, era scumpe… si salivam tot timpul la ora de geografie la harta cea mare pe care profu’ ne’o aducea sa jucam “gaseste localitatea”.
Grasu de la 6 avea o enciclopedie a lumii, romaneasca. l’am rugat frumos sa mi’o imprumute. ma credea un ciudat ca citesc asa ceva. din ea mi’am creat prima harta, in format A4 pe o hartie milimetrica. cu ajutorul coordonatelor (longitudine si latitudine) imi desenam fiecare tzarisoara la locul ei… ca la final, ca un puzzle, sa se construiasca intreaga harta a lumii. am mai facut Europa si Africa si m’am saturat.

Am descoperit o alta enciclopedie a lumii la Alex de la unu. I’am cerut voie s’o iau si am zis sa ma dezvolt. Am luat 4 coli format A3 milimetrice, le’am impartit in 360 de segmente pe verticala si orizontala si’am luat’o de la capat, cu Europa’n frunte, cu un creion, calculator si marker subtire rosu pentru definitivare.

Tot nu m’am saturat. Vroiam si mai mult. De data asta mi’am cumparat eu insumi o encicploedie. S’au speriat ai mei cand au aflat c’am cheltuie toata alocatia pe’o luna pe o carte. Enciclopedia Lumii. Pe asta puteam sa mazgalesc, puteam s’o tin pentru totdeauna. Odata cu cartea am luat si 16 coli A3 – 4 metri patrati de harta a lumii.
Operatiunile putin schimbate. Am trasat un chenar, am impartit la fel in 360×360 de segmente si’am inceput sa calculez coordonatele fiecarei tari. Partea proasta a fost c’a durat foarte mult… terminasem Europa si Africa cand m’am apucat de alt proiect… dar cu alta ocazie va spun.

Si nu v’am spus ca’mi placea sa desenez steaguri pe caietele de matematica. Le stiam pe toate. Le “culegeam” de pe la campionatele de schi si atletism. “a… nigeria… fain steag… sa notam”. tot asa, nu’mi permiteam sa cumpar o carte frumoasa cu steaguri frumos colorate cu culori frumoase, frumoase de tot. :)