Un oraş la aproximativ 160 de km de Bucureşti. Două ore de mers cu maşina prin peisaje puţin deprimante până la Giurgiu şi prin Ruse inclusiv iar de la ieşirea din Ruse multă verdeaţă şi rapiţă. Vama am trecut-o cu 5 euro pentru taxa de pod şi cu încă 10 (?) vignieta pe o săptămână. Nu am prins coadă la ieşire din ţară însă la intrare, duminică seara, am stat puţin după vreo 10-12 maşini. Până la Veliko am avut drum direct, fără sate sau alte oraşe de trecut prin, fără borne kilometrice (am auzit c-aşa-i la ei) dar cu indicatoare directe spre localitatea cu pricina.

Unde trebuie să staţi.
Nick şi Cathy au fost pentru noi (12 persoane) cele mai faine gazde pe care le-am cunoscut. Originari din Marea Britanie (Nick din Scoţia, Cathy din Wales) au avut o fermă în tinereţuri, fermă pe care au vândut-o într-un moment în care au zis ca viaţa lor merită o schimbare. şi-au cumpărat un cruiser şi-au pornit în lume să cheltuie timpul. Într-un final au ajuns în Bulgaria trecând prin România dar nu şi prin Bucureşti, vizitând alte oraşe mult mai atragătoare precum Arad, Cluj, Sibiu, Braşov. I-am felicitat pentru asta.
Ajunşi în Veliko, au rămas plăcut impresionaţi de oraş şi s-au gândit să-i impresioneze şi pe alţii. O parte din povestea este pe site-ul lor dar multe, multe alte povestiri faine găsiţi direct la Phoenix Hostel. Cazarea ne-a costat 20 leva per noapte şi am stat trei nopţi dar am plătit doar două căci prima noapte, dacă stai trei, este gratuită. Micul mare dejun inclus (pâine, pâine prăjită, vreo şase feluri de dulceaţă home-made, caşcaval, brânză, margarină, lapte, ceai, cafea, iaurt, sucuri…).

Pe acest panou există poze cu toţi cei care s-au cazat la Nick şi Cathy. Ia să vă văd pe toţi acolo!

El este Collie, câinele rasfăţat al casei.

Unde trebuie să schimbaţi bani.
Direct în Veliko. Gazdele vă vor îndruma spre o casa de schimb valutar de încredere. Noi am prins un schimb de 1 RON = 0.4 leva, deci 1 leva = 2.5 RON. De aici am pornit să calculăm tot ce mâncăm, bem, fumăm (ţigările-s scumpe, se fumează mai mult tutun “vărsat”) sau ne cumpărăm din alte motive (suvenirurile-s foarte scumpe).

Unde trebuie să mâncaţi.
Pizza Tempo. O masă copioasă cu ciorbă, felul 2 (specialitate), două beri şi desert ~ 16 leva. Servire ireproşabilă. Ea este Maria.

Cea mai bună bere pe care am băut-o în Veliko este Zagorka. 1.89 lv.

Ce trebuie să faceţi în Veliko.
Ziua să vă plimbaţi iar seara să beţi şi să dormiţi semi-beţi. Micul dejun se serveşte până-n ora 11.
Sunt multe străduţe de plimbat, multe pisici de fotografiat, multe case frumoase de admirat şi câteva urâte de dărâmat.

Multe monumente cu oameni şi despre ei, multe cafenele cu panorame, multe scări de urcat şi tot atât de multe de coborât.

Un parc larg şi sus de ajuns la, un monument mare cât o ţeapă cu cai negri mari de ajuns la… şi o biserică de intrat în şi admirat picturile foarte, foarte interesante pentru un asemenea loc cult. Iar ruinele cetăţii din jurul ei au puncte de atracţie cu panorame de-ţi taie avântul să te mai întorci acasă. şi multe alte locuri de cult pe care nu am apucat să le vizităm acum dar cu siguranţă o vom face data viitoare.

Bonus: La vreo 10-12 km de Veliko există o cascadă fascinantă cu multe scăricele şi poduleţe pe care tot urci şi cobori pănă ajungi undeva sus de tot. Prea sus pentru unde credeam noi că va duce excursia noastră.

De remarcat faptul că Veliko Târnovo este un oraş curat, fără gunoaie pe străzi dar, ciudat, şi fără prea multe coşuri de gunoi.
Veliko este iaraşi un oraş foarte sigur. Gazdele ne-au asigurat că putem circula la orice oră din zi sau din noapte pe străzi agale fără niciun pericol. Pericol ar putea fi ciorba de burtă pe care nu vi-o recomand pentru ca ei o prepară altfel… n-ai smântână, n-ai ardei şi este foarte, foarte grasă.

Un loc de zbânţuit noaptea nu am găsit, deşi Nick ne-a recomandat unul. Cum am intrat, eu şi prietena mea, am cerut un shot special şi n-aveau. Am cerut Absinth şi au avut… i-am rugat să ne facă un shot cu el şi ne-au spus că nu, nu, nu… absinth-ul nu se amesteca cu altă bautură alcoolica niciodată. Probabil că după tunsul care mi-a scăzut considerabil vârsta, am început sa fiu luat la mişto.

Bulgarii nu ştiu engleză dar te inţelegi cu ei căci ştiu că-n ultimii ani au început să fie invadaţi de turişti.

Ai grijă la semnele din cap pentru DA şi pentru NU. Sunt invers, da, este adevărat.