Despre Corina – Credinţa-n cool.

Mi-am adus aminte de a doua oară-n care am fost tuns la 0,5. Am fost ajutat de prietenul meu Costin care, la începutul unei seri frumoase de mai, la subsol, avea de gând să-mi taie doar perciunii. “Gata, ţi i-am tăiat! Îţi stă ca naiba! Tre’ să-ţi mai iau şi din spate să fie echilibrat.” El tocmai îşi cumpărase o maşină de tuns şi-i trebuia cobai iar eu, fiind cu mult mai naiv decât sunt acum, am acceptat “…da’ să mă faci frumos să mă placă tipele!”. După o noapte aprinsă de “Trebuie să mai iau din stânga, trebuie să mai iau din dreapta…” a reuşit un 0,5 aproape perfect, condimentat pe alocuri cu diverse râuri, ramuri… . Aveam capu’ mic, eram sexy. Prea slab pentru 17-18 ani dar chelia-mi dădea un aer încrezător. Fetele să se ferească.

Coincidenţă sau nu, eram în postul Paştelui, chiar în săptămâna mare în care ne căutam o zi, tot eu şi Costin, să mergem la biserică şi să ne spovedim/împărtăşim. Coincidenţă sau nu, Raluca, o colegă de liceu de-a lui Costin, îşi căuta de asemenea un loc de spovedanie pentru credincioasa din ea şi credincioasa din prietena ei, Corina. Nu le cunoşteam, nu le văzusem niciodată dar era cazul. Aveam chelie, eram cool, mergeam la biserică şi-apoi la o plimbare să ne cunoaştem mai bine.

Înainte de marea întâlnire din faţă bisericii, ne-am dat seama, tot eu şi Costin, că nu-s chiar aşa cool chel-chel ci mai cool sunt chel-şapcă. Chel-chel eram puţin dizgraţios; aveam capul mic şi slab, v-am mai spus, deloc sexy, am aflat mai târziu, iar râurile de pe chelie-şi făceau… de cap. Îmi trebuia neapărat o şapcă. Ea mă facea cool.

După ce m-am văzut cu o şapcă cool în capul chel uncool, am mers înspre punctul de întâlnire (spitalu’ Fundeni) pe la ora 10 dimineaţa pentru a ne vedea cu fetele şi a merge, ca nişte credincioşi adevăraţi (şi cool), la biserică şi a ne spovedi în faţa preoţilor care câteodată-s şi ei cool.

Corina era foarte draăguţă. Avea picioare drăguţe, avea pistrui iar dantura-i zâmbea frumos. Părea încântată să mă cunoască. Probabil că pe Raluca, prietena ei, prietena prietenului meu Costin, trebuia s-o invit pe la casierie mai târziu (veche dar încă utilizabilă). Era toată un zâmbet credincios Corina şi urma să mergem spre biserica cool pentru a ne spovedi. Eu cu şapcă, restul oamenilor cool credincioşi fără.

va urma