Despre Corina – Credinþa-n cool.

Mi-am adus aminte de a doua oarã-n care am fost tuns la 0,5. Am fost ajutat de prietenul meu Costin care, la începutul unei seri frumoase de mai, la subsol, avea de gând sã-mi taie doar perciunii. “Gata, þi i-am tãiat! Îþi stã ca naiba! Tre’ sã-þi mai iau ºi din spate sã fie echilibrat.” El tocmai îºi cumpãrase o maºinã de tuns ºi-i trebuia cobai iar eu, fiind cu mult mai naiv decât sunt acum, am acceptat “…da’ sã mã faci frumos sã mã placã tipele!”. Dupã o noapte aprinsã de “Trebuie sã mai iau din stânga, trebuie sã mai iau din dreapta…” a reuºit un 0,5 aproape perfect, condimentat pe alocuri cu diverse râuri, ramuri… . Aveam capu’ mic, eram sexy. Prea slab pentru 17-18 ani dar chelia-mi dãdea un aer încrezãtor. Fetele sã se fereascã.

Coincidenþã sau nu, eram în postul Paºtelui, chiar în sãptãmâna mare în care ne cãutam o zi, tot eu ºi Costin, sã mergem la bisericã ºi sã ne spovedim/împãrtãºim. Coincidenþã sau nu, Raluca, o colegã de liceu de-a lui Costin, îºi cãuta de asemenea un loc de spovedanie pentru credincioasa din ea ºi credincioasa din prietena ei, Corina. Nu le cunoºteam, nu le vãzusem niciodatã dar era cazul. Aveam chelie, eram cool, mergeam la bisericã ºi-apoi la o plimbare sã ne cunoaºtem mai bine.

Înainte de marea întâlnire din faþã bisericii, ne-am dat seama, tot eu ºi Costin, cã nu-s chiar aºa cool chel-chel ci mai cool sunt chel-ºapcã. Chel-chel eram puþin dizgraþios; aveam capul mic ºi slab, v-am mai spus, deloc sexy, am aflat mai târziu, iar râurile de pe chelie-ºi fãceau… de cap. Îmi trebuia neapãrat o ºapcã. Ea mã facea cool.

Dupã ce m-am vãzut cu o ºapcã cool în capul chel uncool, am mers înspre punctul de întâlnire (spitalu’ Fundeni) pe la ora 10 dimineaþa pentru a ne vedea cu fetele ºi a merge, ca niºte credincioºi adevãraþi (ºi cool), la bisericã ºi a ne spovedi în faþa preoþilor care câteodatã-s ºi ei cool.

Corina era foarte draãguþã. Avea picioare drãguþe, avea pistrui iar dantura-i zâmbea frumos. Pãrea încântatã sã mã cunoascã. Probabil cã pe Raluca, prietena ei, prietena prietenului meu Costin, trebuia s-o invit pe la casierie mai târziu (veche dar încã utilizabilã). Era toatã un zâmbet credincios Corina ºi urma sã mergem spre biserica cool pentru a ne spovedi. Eu cu ºapcã, restul oamenilor cool credincioºi fãrã.

va urma